Gradina Cismigiu

Gradina Cismigiu a fost creata de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer venit in tara in anul 1843. Aceasta a fost amplasata pe un teren mlastinos, cu multe balti, cu izvoare subterane care nu seaca niciodata. Inca de pe timpul domnitorului Bibescu se ridica problema secarii baltii din centrul Bucurestiului care era un focar de infectie. Din 1851 a inceput o activitate febrila, aducandu-se zeci de mii de care de pamant, executandu-se noi plantatii, materialul fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletosi, meri decorativi). Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860. In perioada anilor 1878-1884 se cedeaza o parte din Gradina Cismigiu pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafata actuala este de cca. 14 ha.
   Puncte de atractie:
  Gradina de trandafiri - compusa din mici ziduri de piatra, pergole de lemn, lanturi de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agatatori;
  Rondul roman - care este o platforma circulara cu diametrul de 20 m sub forma de bulingrin. Din cele patru puncte de acces se coboara pe trepte pe aleea circulara dalata cu piatra, ce desparte rondul central de plantatia de pe margine. Perimetrul rondului este plantat cu forme tunse de tisa (conice);
Gradina prezinta un interes deosebit pentru vizitatori prin construirea unui restaurant pe o insula, a chioscului pentru orchestra;
  Lacul - a fost amenajat in 1910 de Rebhun. Vara se pot face plimbari cu barca, iar iarna se transforma in patinoar;
  Coltul cu arbori si arbusti - cu frunze persistente iarna, de langa Liceul Gh. Lazar.
  Coltul sahistilor;
  Coltul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podete, balustrade;
  Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul Stirbei Voda;
Trebuie mentionat ca Gradina Cismigiu este unica in ceea ce priveste conceptia si diversitatea materialului dendrologic , aici gasindu-se unele exemplare declarate “arbori ocrotiti”, cum ar fi:
Platanus x acerifolia;
Torreya nucifera - langa Grota;
Torreya californica ;
Cedrus atlantica (pin rosu japonez);
Picea excelsa inversa (molid rosu).

 

Carl Meyer s-a preocupat cu trasarea judicioasa a aleilor de-a lungul carora a plantat specii arborescente spre a feri publicul de caldura verii bucurestene si de praful orasului. Zonele de promenada sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase ce conduc spre obiective interesante. Pentru odihna s-au prevazut colturi izolate, linistite, cu banci comode.
Actuala sa infatisare se datoreaza arhitectului F.Rebhun.
Parterul central este conceput ca un imens covor neintrerupt de alei. De-a lungul acestor alei a fost plantat un rand dublu de tei care se tund in forma geometrica, creind un urias paralelipiped asezat cu latura sa lunga deasupra aleii. Ca elemente de decor deosebit pe parterul central il constituie vasele de ceramica plantate cu flori

 

Inapoi la Pagina Principala